Toamna e aceeasi,
Un amor palid si trist!

Pierduta,fiind,prin fulgii de zapada,
Ea n`a mai vrut sa stie
nici n`a mai vrut sa creada
Ca ar putea sa reinvie!

S`a dus!Nici n`a privit in urma,
Macar sa`si lase dorul...
S`a cufundat de tot in umbra,
Cu ea,si tot amorul!

Si`atunci vrusei s-opresc tot timpul,
Si`am vrut atunci sa mor!
Dar deodata...sufla vantul
In semn c`a mai ramas un dor!